13 decembrie 2017

Monica Diana Bercea: Berea pare a fi o componenta importanta în viata mea, desi nu sunt consumatoare

Pe Monica Diana Bercea o ştiţi deja, am mai scris despre ea când anunţam, cu mare bucurie, primul studiu finanţat de Centrul de Studii despre Bere, Sănătate şi Nutriţie şi realizat integral în România. Plus că am avut plăcerea să găzduim un excelent text scris de ea despre reclamele Heineken şi neuromarketing. Am vrut să aflăm mai multe despre ea, aşa că am provocat-o la un interviu. Pe care ea l-a acceptat, aşa că vă invităm să îl urmăriţi mai jos :)

Spune-ne cateva cuvinte despre tine. Adica, altfel spus, daca ar fi sa te caracterizezi in cateva cuvinte, cum te-ai caracateriza?

DSCN6370 (Medium)Numele meu este Monica, am 25 de ani, sunt absolventă de Informatică şi de Marketing, momentan doctorandă în anul 2 în cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, şi în ultimii 6 ani am fost captivată de domeniul neuroştiinţelor şi a aplicaţiilor rezultatelor acestora în viaţa de zi cu zi. Astfel, ambele dizertaţii din anul 2009 au fost centrate pe domeniul neuromarketingului (analiza neurosemnalelor şi analiza impactului publicităţii asupra consumatorului utilizând electroencefalografia). Din ianuarie 2012 deţin şi primul blog de neuromarketing din România şi îmi face plăcere să împărtăşesc cu toţi cei interesaţi noutăţile din domeniu.

Iti marturisesc faptul ca auzisem ceva vag despre neuromarketing pana sa ne intersectam, dar acum simt ca incep sa devin un fel de mic fan :)) Ce inseamna, pe scurt, neuromarketing si cu ce ne ajuta el pe noi, ca oameni (vorba lui Cristian Gog)?

Neuromarketingul se referă la o nouă alternativă pe care specialiştii în marketing o au la dispoziţie pentru a înţelege ce vor consumatorii. Termenul a fost brevetat de către Prof. Ale Smidts de la Universitatea din Rotterdam, în anul 2002. Utilizând tehnici neuroimagistice (precum electroencefalografia sau rezonanţa magnetică), instrumente de urmărire a traiectoriei privirii şi măsurare a diametrului pupilei (eye tracking) sau instrumente ce pot măsura biosemnale precum ritmul bătăilor inimii, transpiraţia sau respiraţia, putem identifica reacţiile consumatorului în faţa stimulilor de marketing (produs, spot publicitar, print, film, ambalaj, etc.).

Astfel se pot crea produse pe placul nostru şi se pot dezvolta campanii care să prevină utilizatea substanţelor nocive sau să promoveze un stil de viaţă sănătos, acestea reuşind să fie memorabile. Totodată, companiile pot utiliza studiile de neuromarketing pentru a evita dezvoltarea unei campanii nepotrivite, menită să eşueze şi pentru a identifica care este varianta de produs / campanie care va genera emoţii pozitive publicului. Nu în ultimul rând, rezultatele unor astfel de studii ne pot ajuta să înţelegem aspecte legate de modul în care luăm decizii.

Există şi preconcepţii greşite (câteva sunt demitizate într-un articol aici), însă întrucât oamenii nu pot conştientiza ce simt și nu fac ceea ce spun că fac, metodele tradiționale de cercetare în marketing nu vor oferi insighturile generate de cercetările în neuromarketing. Dacă cercetarea actuală de piață ar fi 100% corectă, nici un produs nu ar eşua; şi totuşi, specialiştii declară o cotă alarmante de produse ce ajung la eşec: 80%. Şi cum am putea avea încredere mereu doar în anchete, când există multe cazuri care prezintă dezavantajele acestora (spre exemplu, mini-casetofonul portabil Sony Walkman a fost respins în fiecare studiu de cercetare de piață realizat, dar a revoluționat modul în care consumatorii ascultă muzică când sunt în mişcare).

Pentru a dezvolta un produs sau o campanie de succes, specialişti în marketing trebuie să identifice eficienţa acestora prin măsurarea emoţiilor consumatorilor aflaţi în faţa stimulilor. Utilizând neuroimagistica, specialiştii în neuromarketing sunt capabili să identifice diferite niveluri de emoții specifice pozitive sau negative, memoria, familiaritateai și nivelul de atenție. Ulterior, ei „traduc” datele în scopul de a îndeplini obiectivele companiei și strategiei de marketing.

DSCN0436 (Medium)Cat de departe este Romania din punctul de vedere al neuromarketingului de ce se intampla pe pietele de dincolo?

Marile companii de cercetare în neuromarketing şi-au dezvoltat propriile modele în urma analizei unei cantităţi mari de date culese în timp. În momentul de faţă există aproximativ 100 de companii la nivel mondial (o lista poate fi consultată aici), majoritatea în Europa şi America. În ceea ce priveşte mediul academic, cei care contribuie puternic la dezvoltarea domeniului prin publicarea de articole ştiinţifice (o listă poate fi consultată aici) se află în SUA, Germania, Olanda, Danemarca, Australia, Italia şi Polonia.

În România, interesul pentru acest domeniu este in creştere, atât în mediul de afaceri cât şi în cel academic. Este important să clarificăm mereu ce anume se poate face şi ce nu se poate face într-un astfel de studiu. Acum 2 ani, a fost înfiinţată Asociaţia Mondială de Neuromarketing, o reţea internaţională puternică din care fac parte şi care promovează schimbul de cunoaştere şi protejează interesele sociale generale referitoare la domeniu. Sunt optimistă că tocmai prin acest schimb de informaţie şi de rezultate recente în domeniu putem dezvolta succes astfel de studii pentru companiile din România.

Hai sa vorbim despre studiul tau despre efectele consumului moderat asupra memoriei. Spune-ne despre istoria acestui studiu si ce s-a intamplat, de fapt.

Profitând de oportunitatea care mi-a fost oferită prin câştigarea uneia dintre bursele în valoare de 18.000 EUR oferite de Centrul de Studii despre Bere, Sănătate şi Nutriţie, am ales să studiez rolul consumului moderat şi responsabil de bere asupra memoriei cu ajutorul neuroimagisticii. Pe lângă rezonanţă magnetică (RMNf) şi electroencefalografie (EEG), a fost utilizat şi un instrument de profilare comportamentală, iar corelarea datelor ne-a adus la concluzii finale interesante. Am ales această metodă de studiu deoarece consider că putem să ne folosim de tehnologia modernă pentru a înţelege mai bine efectul anumitor produse asupra organismului uman, obţinând date obiective prin tehnica disponibilă şi avansul neuroştiinţelor.

La studiu au participat 29 de subiecţi, dintre care 15 au consumat în prealabil 660 ml de bere blondă cu 5% alcool, iar 14 nu au consumat. Aceştia au urmărit un colaj de 4 materiale video amuzante, în timp ce subiecţilor le era scanată activitatea cerebrală de la nivelul scalpului, utilizând casca EEG. Apoi subiecţii au fost scanaţi cu RMN-ul funcţional, în timp ce aveau de realizat o serie de taskuri de memorie. Ultima etapă a demersului ce a presupus colectarea datelor a constat în profilarea comportamentală. În ceea ce priveşte performanţa la reamintirea conţinutului filmelor prezentate în cadrul lotului de subiecţi participanţi la studiu, consumul moderat de bere nu a impactat negativ capacitatea de reamintire a filmuleţelor cu caracter umoristic, desi studii anterioare sugerează că administrarea de alcool blochează encodarea informaţiilor prezentate imediat înaintea consumului de alcool sau imediat după.

Menţionez faptul că rezultatele studiului urmăresc efectele unui consum moderat de bere pentru cei care deja se bucură de aceasta, şi nu promovarea berii ca un produs ce poate spori capacităţile cognitive pentru cei care nu o îl consumă încă.

IMG-8912 (Medium)Stiu ca nu esti consumatoare de bere. Dar munca la acest studiu te-a facut sa apreciezi berea mai tare sau nu? :D
Surprinzător, berea pare a fi o componentă importantă în viaţa mea. Deşi nu sunt consumatoare, am realizat o serie de proiecte ce aveau legătură cu această băutură în timpul facultăţii, am câştigat această bursă şi am realizat un studiu despre bere, şi citesc des despre studii realizate de companiile de neuromarketing pentru acest produs (ambalaj sau spot publicitar pentru bere). De asemenea, am vizitat cu plăcere centrul Heineken Experience din Amsterdam unde am şi „degustat” o bere. Totuşi, odată cu studiul realizat pentru Centrul de Studii despre Bere, Sănătate şi Nutriţie, am aflat mult mai multe despre ce înseamnă consum moderat de bere şi care sunt beneficiile acestuia, însă continui să fiu nonconsumator.

Ce sfaturi ai da tinerilor care vor sa se apuce la modul serios de cercetare in Romania? Nu vreau sa o aud pe aia cu „sa plece dincolo„, te rog sa ramanem pozitivi… :)

Sfătuiesc pe orice tânăr interesat de cercetare să îşi urmeze pasiunea şi să aloce cât mai mult timp şi energie studiului. De asemenea, îi îndemn să îşi caute singuri oportunităţile şi să facă tot posibilul să fie în contact cu cei mai buni specialişti din domeniu.

Cateva cuvinte pentru cititorii blogdebere.ro.
Consumaţi bere, dar moderat ! :)

Despre Cristian China-Birta

Un comentariu

Lasă un comentariu

Adresa de email nu va fi publicatăCâmpurile marcate sunt obligatorii *

*