Mai există colecționari de doze de bere?

Acesta este un guest post semnat de Vasile Manu. Cel care, din rațiuni pe care încearcă să le explice mai jos, s-a apucat de colecționat cutii de bere Și care răspunde, implicit, la întrebarea din titlu

Ce m-a apucat să colecţionez doze de bere?

Sincer să fiu, nu ştiu. Mi-a venit aşa dintr-o dată, stăteam îngândurat cu o berică în faţă analizându-i aspectul exterior şi m-a străfulgerat o idee: mă, îmi zic io în sinea mea (eu am multe momente când port o conversaţie cu alter-ego-ul meu interior), oare peste vreo 150 ani când noi sigur nu vom mai fi, dar urmaşii noştri ne vor purta cu mândrie numele mai departe, cu ce bere se vor cinstii aceştia când vor depana amintiri din copilărie sau se vor bucura la reuşitele echipei naţionale a României antrenate de Piţurcă junior? Cum va arăta ambalajul berilor, ce gust vor avea, oare vor fi mai bune ca ale noastre din ziua de azi, oare, oare, oare? Toate aceste întrebări la care, evident, nu am primit niciun răspuns, din motive lesne de înţeles, au stat la baza deciziei mele de a începe să colecţionez doze de bere. Și am început, manat de la spate de șansa unică de a ajunge subiect de bac la istorie.

Motivul? Pentru ca să aibă şi istoricii din viitor treabă, să nu stea degeaba la cafele jucându-se solitaire versiunea 567 pe telefonul ultra-inteligent controlat prin intermediul nanobiților, să vadă şi ei ce s-a băut şi cum arătau recipientele cu 100 de ani în urmă. La un moment dat mă gândeam să adun vreo 100 şi ceva de sortimente diferite de bere (momentan am în jur de 32) și să le las moștenire sau să le ascund într-un loc secret alături de un bilețel în care să explic toată acțiunea, cu întreaga descriere a fiecărui sortiment diferit de bere și numele meu alături. E cea mai sigură şi simplă cale de a ajunge material didactic la orele de istorie antică peste ceva sute de ani.

Cand îi va întreba profesorul pe elevii viitorului: Dragi copii, știți cine a fost Vasile Manu? Aceștia probabil vor răspunde, după ce vor da un google de pe telefonul ultrainteligent, că a fost cel fără de care nu am fi știut nimic despre lichidul bahic consumat acum 100 de ani.

Momentan am, pe langă sortimentele de bere din țară, și cate unul din Belgia și Ungaria. Cel din Belgia a fost adus direct din orașul unde se mănancă politică la micul dejun, Bruxelles, de către însuși buhaiul bătran al blogosferei romanesti, cunoscut publicului larg drept chinezu, căruia îi mulțumesc încă o dată pe această cale. Asta așa, ca să știți cum ne ajutăm unii pe alții în online-ul romanesc atunci cand trebuie.