Fabrica de Bere Bragadiru

Continuăm poveștile triste din istoria berii românești și a Bucureștiului cu un articol scris pe site-ul Adevărul.ro despre unul din cele mai importante exemplare arhitecturale ale capitalei, Fabrica de Bere Bragadiru, moștenire lăsată în urmă de Dumitru Marinescu Bragadiru și aflată acum în ruine.

Ruinele fostei Fabrici de Bere Rahova. FOTO Marian Iliescu

“Istoria fabricii de bere Bragadiru începe în anul 1883, când Bragadiru reuşeşte să cumpere de la familia Laptev 10 hectare de teren. Construcţia fabricii începe în 1884, fiind pe locul al treilea după cea a germanului Erharld Luther construită în 1869 şi cea a lui Carol H. Oppler făcută în 1870.

Din cele 10 hectare, antreprenorul a donat 2 hectare primăriei pentru construirea bulevardului Coşbuc. Puţini ştiu că prima reţea de telefonie cu stâlpi de telegraf din România a fost construită de Bragadiru, reţea care făcea legătura între fabrica de bere şi moşia din comuna Bragadiru din acea vreme, unde el deţinea mai multe fabrici de alcool.

În anul 1901 cronicile arătau că fabrica de bere, cunoscută în prezent de către bucureşteni sub denumirea de fabrica de bere Rahova, avea dotări de ultimă generaţie. Maşini cu abur de 120 de cai putere care prelucrau orzul şi orzoaica din ţară şi hameiul provenit din Boiemia, iar producţia de bere atingea aproape 3.126.528 litri fiind a treia ca producţie din Europa, faţă de 2.422.950 a Fabricii Luther sau 1.896.580 a Fabricii Oppler.

În interiorul curţii fabrici de bere existau locuinţe pentru muncitori, casa familiei, Colosseumul care avea sala de bal şi cinema, mai multe magazine şi chiar şi o popicărie pentru angajaţi.Copiii muncitorilor care mergeau la şcoală primeau lapte şi pâine iar părinţii lor aveau dreptul la concediu plătit şi asigurări sociale. În ziua de duminică, Bragadiru mergea pe jos la biserică pentru că toată lumea avea liber, chiar şi vizitiul.

În timpul regimului comunist, mai exact din anul 1948 până în anul 1990, fabrica de bere a fost naţionalizată şi trecută din proprietatea familiei Bragadiru în cea a statului, care a schimbat denumirea întreprinderii în “Fabrica de bere Rahova”, după numele cartierului în care se afla. Colosseumul (astăzi dispărut) a fost transformat în Casa de Cultura Vladimir Ilici Lenin.

În anul 1998 statul a vândut fabrica în acte pe suma de 700.000 de dolari, cu toate că investitorul străin care teoretic era obligat să recondiţioneze fabrica a dat de trei ori mai mult. Între timp, noul proprietar nu a mai dat niciun semn, iar angajaţii au fost concediaţi.”

Articolul întreg îl puteți citi pe Adevărul.ro