Piața berii din România la început de 2012

Scăderea consumului de bere în primul trimestru din 2012 a fost influenţată în special de vremea rece şi zăpada abundentă din ianuarie – februarie, acest factor adăugându-se unui context economic deja nefavorabil, berea fiind mai puţin accesibilă românilor strâmtorați puternic la buzunar.

Puternic lovită de criza economică care a indus o scăderea majoră a puterii de cumpărare a românilor, piaţa berii s-a confruntat în ultimii ani cu o contracţie importantă la nivelul consumului, scăderea cumulată în anii 2009 şi 2010 atingând 16%. Perioada de acalmie din 2011, când piaţa a dat semne de stabilizare, a fost înlocuită în chiar primele trei luni ale anului 2012 de reluarea declinului. Scăderea consumului de bere la nivelul pieţei a avut în cei deja patru ani de recesiune profunde implicaţii negative la nivelul întregii industrii a berii, în special de natură socială. Astfel, în doar trei ani, numărul locurilor de muncă generate de industria berii la nivelul întregii economii a ţării, direct şi indirect, s-a redus cu un procent important, de 21%, scăzând de la 96.400, la 76.000.

N-ai cum să nu fii cutremurat de aceste date negative, că pân’ la urmă berea nu este doar o băutura care binedispune, adună prieteni și răcorește, dar este și o forță economică ce suferă pe urma pulsului anemic al economiei din România. Concluzia fiind că, dacă berea românească suferă, românul suferă, la propriu și la figurat.

Date și statistici despre piața berii din România

Românul consumă anual 89 litri de bere.

+98% din berea consumată de români este produsă la ei în ţară.

4,4% din berea consumată în Europa este produsă în România.

Producătorii de bere au rămas importanţi contribuitori la bugetul de stat al României, 45% din preţul unei beri fiind reprezentat de taxe. Doar la nivelul anului 2010, un moment extrem de greu pentru industria berii, veniturile la bugetul de stat obţinute prin încasările de TVA şi alte taxe precum asigurările de sănătate, contribuţii sociale etc., relaţionate producţiei de bere şi vânzărilor au fost estimate la 651 milioane de euro, conform studiului Ernst&Young, Contribuţia industriei berii la nivelul economiei europene, ediția 2011.

La nivelul pieţei berii se înregistrează cel mai mic nivel al importurilor din industria alimentară

Potrivit aceluiaşi raport, valoarea adăugată produsă de industria berii în acelaşi an, a atins 509 milioane euro, constând în achiziţii de bunuri şi servicii din alte ramuri ale economiei.

Românul muncește o jumătate de oră pentru o bere, în timp ce media europeană se situează la 8 minute.

Unul din două judeţe ale României are o fabrică de bere.

66% din valoarea totală a producţiei celor 20 de fabrici de bere din România este folosită pentru achiziţia de bunuri şi servicii, producţia de bere având astfel un important impact economic asupra unor sectoare cum sunt: agricultura, media şi marketing, transport şi ambalaje packaging.

45% din preţul unei beri este reprezentat de taxe virate de producători către bugetul de stat (și când te gândești că domnul Ministru al Sănătății, Vasile Cepoi, mai voia să implementeze o extrataxă pe bere).

Industria berii generează în România, direct şi indirect, 76.000 de locuri de muncă.

NU există piaţă neagră – ZERO  evaziune fiscală.

La nivel mondial, Europa este liderul la producţia de bere datorită unui mix de companii producătoare mici, medii, mari şi multinaţionale. Cu 3.500 berării în Uniune, vânzările anuale de bere la nivelul pieţelor celor 27 de state membre au atins 106 miliarde euro. Producţia de bere creează 2 milioane de locuri de muncă şi generează venituri sub formă de taxe la bugetele ţărilor membre în valoare de 51 miliarde euro şi o valoare adăugată de 50 miliarde euro. Europa produce 50% din producţia mondială de hamei şi aproximativ 20% din cea de orz, activitatea a 125.000 de fermieri europeni depinzând de furnizarea de materie primă pentru industria berii.