Blog de Bere
Am profitat de faptul că Andrei Roșu, un mare om, mare caracter, mi-a adus un Skol din Brazilia și am zis să fac o degustare în oglindă. Așa că am luat și un Skol românesc și m-am pus pe treabă. Menționez că Skol-ul brazilian este adus din… Brazilia 
) Drept pentru care nu garantez că s-a transportat și manipulat în condiții corespunzătoare, ceea ce s-ar fi putut să îi afecteze substanțial proprietățile. Eu vă spun doar ce am constatat cu ocazia testului.
Skol de Brazilia
•
Cel mai surprinzător aspect a fost dispariția aproape instantă a spumei. Adică vorbim de vreo 5 secunde în care a existat un strat subțire de spumă în halbă, după ce am turnat berea din doză, abia cât am avut timp să fac poza de mai jos. Mirosul mi-a părut unul dulceag, mult mai fructat decât cu ce eram obișnuit la Skol-ul pe care îl știam. Iar gustul a confirmat mirosul, căci am băut o bere mult mai dulce decât mi-ar fi plăcut și cu o aromă pregnantă pe care, din păcate, nu am putut-o defini, dar care era cvasi-prezentă.
Skol de România
•
Spuma corespunzătoare, care a rezistat de câteva ori mai mult decât la ”surata” sa braziliană. Mirosul clasic de Skol, gustul la fel, îl știm deja, dar care, prin comparație cu berea braziliană băută înainte, mi s-a părut amar, adică mult mai bun )
