Balada PETului de 1 Mai

De 1 Mai muncitoresc, noi bem bere, ca baieții,
Am luat bere la PET, că așa-i acum bugeții.
Și-așteptam să vină Gogu să ne umple iarăși halba,
Căci grătarul trebe stins cu spuma berii precum nalba.

”Băăă, adu-mi o bere, frate, nu vezi că mă-ncing ca dracu?”
Strigă Gicu dintre fumuri, întorcând suav cârnatu.
Și când sticla o apucă, aruncând cât colo dopul,
Suge din ea în neștire, cam cum suge apă mopul.

Soarele arde văpaie și pielea arde ca pe plită
”Pune bere, zice Mișu, că-i bună și la dermatită”.
”Cum să faci așa prostie, băăăăă, tu nu prea ești cu totul?”
Strigă iute nea Vasile, înșfăcând degrabă PETul .

Maricica taie ceapa. Berea șade acișica.
Că s-a tot servit dintrânsa și-a mai rămas decât sticla.
”Cică noi nu tre’ să bem”, bombăne șăgalnic dama.
”Rați ai dracu de bărbați, cum vă credeți toți Obama”.

Și carnea e prăjită și salata pusă-n blide
”Gată, băh, haideți la masă, nu stați ca niște sulfide”.
Și băieții vin pe rând, cu câte un PET în mână
Și se pun pe-nfulecate. Restu-aruncă în țărână.

Și distracția începe. Berea curge-n valuri iuți
Un adevărat țunami se ițește peste burți.
Fericirea e supremă, căci ”băăă, asta e viață”
Zice Fane plescâind și sugând a sa mustață.

Iar când berea se termină, gata și cu șmecheria.
”Fără bere e că puștiu când se strică jucăria”,
Trage Veta de concluzii, aruncând PETul cât colo
”Gata, băăă, hai către căși, să mai apucăm și mallul”.

Și după plecare lor, urgentată de urgență,
PETul începe să se vadă. E un fel de penitență.
Căci în lumea cea mizeră, când gherțoii face lege
PETul este, categoric, cu tot cu dop al lor rege.